| Noi oamenii suntem ca si copacii.
La inceputul vietii suntem mici si plapanzi, mai tarziu, cu ajutorul luminii
puternice a soarelui si a multor daruri primite din mana lui Dumnezeu,
devenim puternici si cu ramuri largi.
|
Cat de departe ajunge oare in adancul pamantului
cea de-a doua parte invizibila
a acestui maret copac? Care este numarul varfurilor
radacinii care sug apa in intunericul pamantului? Cum se intinde ramurica
spre inalt pentru a primi cu nesat caldura si razele soarelui?
Ca si acest copac si
eu am nevoie de pamant bun, lumina si apa curata, ca sa prind puteri in
valtoarea vietii mele. Fara a
opune rezistenta nu as exista, nu as fi util
la nimic. Dar in luptele inimii rasare ceea ce in tacere devine binecuvantare. |
